duminică, 11 aprilie 2010

Ziua 2. Umbre

"O umbră se-nchide în mine, o umbră prin mine trecu..."



Umbrele-s câteodată ca monştrii din visele copilăriei.
Se-ntind după tine,
se apleacă deasupra ta,
te-nvăluie, te neliniştesc.
Şi cel mai ciudat este
că se formează de la rădăcinile
celor mai frumoase lucruri.

Un comentariu:

  1. si iti amintesti acum de noptile cand creanga din copacul ala stirb din fata blocului iti parea a fi mancatorul de oameni din filmul urat de groaza pe care l-ai vazut pe ascuns. si ca aceeasi creanga ziua inflorea in mii de magnolii.

    RăspundețiȘtergere